joi, 6 decembrie 2012

Încă o dată?!...

"Tare sunt singur, Doamne, şi pieziş...", acum, mai mult ca altădată. M-am săturat de propria-mi duplicitate/complicitate, mă-ntreb întruna cum de pot să fiu într-un fel în afară şi-n cu totul într-alt fel în dărâmarea asta de statui... Mă oripilează părerea voastră despre mine.
Ce mai, am talent la făcut (auto)poze!!
Obosit, luptând să alin suflete, să aduc zâmbete pe chipuri şi să aplanez conflicte, mă întreb de ce-o fi asta misiunea mea: nu mi-am dorit-o, o refuz mereu (mai ales zilele astea!!), totuşi, reiau întruna aceeaşi... (nu ştiu s-o numesc!!!). Nu! Nu încerca să mă compătimeşti, ar fi o greşeală!... Cred că-mi iubesc semenii, dar, din când în când, realizez cât de singur sunt. Chiar acum, cu douăzeci de minute înainte de meciul Stelei şi-n starea de spirit pe care o..., pe care o.., primesc spre rezolvare/corectare o prezentare power point! Nu-i aşa că viaţa-i frumoasă, arză-o-ar focul!? Heeei! Mă aude/vede/simte cinevaaaa?!!!
(Păi iar?, încă o dată?!, nu poţi s-o mai răreşti?, ai devenit banal şi plictisitor. Fii înţelept!)
Dar, recunosc, din când în când, şi mai ales în zilele-astea, mă simt cu totul şi cu totul gârbovit de toate ale mele, uneori, îmi pun capul pe umărul meu şi-mi plâng de milă, alteori, râd homeric, deseori mă uit în jur şi urlu a pustiu!...
Au trecut două zile de la minunea-minunilor, şi a venit Moşu', vor mai trece două zile şi va veni... Eu nu vreau să mai vină, de ce, Doamne, mai vine, încă şi încă mai vine!??? Opreşte, Doamne, trecerea! Vehicul - mort, driver - ioc! Troşcaleta zburătoare!!! Waw!!!, ce-mi place!
La mulţi ani, Antoine!, că doară numa mâine nu-i pomâine!
Cred că ştii că aşa-i urarea şi nu se poate schimba fără a scandaliza tradiţia... vie - tu ia-o ca atare, cred că ştii (ştiu) s-o fac. La anii cei mai mulţi cu putinţă! Şi, ca să terminăm în aceeaşi notă cu care-ncepurăm: "Timpul mort şi-ntinde trupul şi devine veşnicie".
PS: oare de ce nu primesc (numai, doar, exclusiv) cărţi (măcar) la trecerea asta dureroasă??? Sticlele se sparg, şi la propriu, şi la figurat!
PPS: și cum să fiu altfel când mâine-i ziua venirii mele, iar poimâine e ziua plecării tale, fratello?!

8 comentarii:

  1. În loc de insipidul "La mulţi ani!"... Mulţumim că existaţi!! Pe la sfârşitul lunii acesteia voi reveni în BV şi doresc să vă ofer, în mod exclusiv, numai/doar o carte... CC

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mă copleşeşti, copilă! Aş vrea să caligrafiez pe perechea A STA - STARE... Mi se pare spectaculoasă diferenţa semantică dintre infinitivul scurt şi cel lung!!! Te îmbrăţişez cu drag!

      Ștergere
    2. Antoine,
      Ce este cu inconsecventa asta: "... ma-ntreb intr-una...", "...reiau intruna..." - ? Suna frumos: "...imi pun capul pe umarul meu ...". Si zicerea lui Eminescu, despre "timpul mort" care "si-ntinde trupul si devine vesnicie" se datoreaza frigului si zapezii unui decembrie apocaliptic, dupa cum spun unii autori ? Citez: "Misiunea ta este sa faci ordine in cuvinte ..." Prin urmare, nu te mai vaicari, magistre, traieste tot ce ti s-a dat si vei fi fericit (adica intelept) ! La buna cetire ! De la Iasi, numai bine ! Elvira Mariana Sapunaru

      Ștergere
    3. Scuze pentru scăparea de neiertat! Atât.
      Încolo, există o zi pe an, şi asta mai demult, când văicăreala e de neoprit şi la ea acasă, dacă vă place! Cît despre înţelepciune..., le-o las, fără strîngeri de inimă, altora! Îmi cunosc şi accept statutul. Şi de la Braşov, numai bine!

      Ștergere
  2. Toni,
    NU ESTI SINGUR! Fiecare nutreşte nişte simţăminte: dor, teamă, regret că poate nu poate termina câte ar dori. Eşti norocos că ai acest har de a scrie şi poţi lăsa şi altora multe sentimente neîmpărtăşite altfel. Sunt mândră de tine, de voi, pentru că dintre noi patru numai doi au putut exprima tot ce nu am putut noi. Numai Nelu era "poet" cu suflet mare, mai mare decât noi trei. Trebuie să găseşti timp şi putere să aşterni pe hârtie şi alte momente importante din viaţa ta pentru că ai MULTE. Nu eşti singur, sunt alături de tine, alături de voi cu toate nepuntinţele mele. CAM MULT! NU? Te voi urmări până vei termina de scris tot ce poţi. Norica

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc mult pentru gândurile tale frumoase şi mă bucur enorm că am reuşit să te conving că putem comunica şi aşa! Apoi, de Nelu suntem mândri toţi patru (şi mai mulţi de-atâţia!) şi-l purtăm viu în sufletele noastre măcinate de dorul lui. Aşa că, din în când, mai stăm de vorbă cu el, fie şi aici!
      Cât despre cele scrise de mine, ele nu sunt niciodată programate, doar ce mă macină-ntr-o clipă-şi găseşte locul aici. Nu ştiu niciodată dacă voi scrie despre..., sau despre... Dacă e vesel sau trist... Ştiu că, în final, sunt eu aşa cum aş vrea să mă cunoască toată lumea. Cu drag şi dor.

      Ștergere
  3. Ce stea mai are stare, ca să stea în altă stare ? A sta în stea, asta ai vrea, dar cine este în stare să fie stea ? A sta sau a nu sta ? Asta scrie pe stea: este în stare o stea să stea ? Stă vreodata o stea ? ... stare ... resta ... arest ...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Felicitări pentru marea performanţă în domeniul ambiguizării textului realizată pe sârma care desparte fonetica de etimologie şi joaca gratuită de jocul cu moartea! Mă bucur că textul jucăuş nu e tranşant... La mulţi ani cu bine! Cât despre mine... arest... restar (sp.)...

      Ștergere