CINCI...

Dragul meu, 

fără intenţia de a comunica tot atât de... cotidian, nu văd de ce, pe altă postare, n-am putea sta la taclale în doi (aşa... cu big brother alături!) pe mai departe!...

Aştept un răspuns şi, dacă apare, nu-l mai public aici! 

Aşa sfârşi povestea lui... (e titlul uni roman excelent, autor, Vil Lipatov, iar referinţa e strict la... istoria acestei minunate postări în patru episoade)

Toni

Dragă Toni,

Având în vedere că este duminică seara, zic să iau și eu un scurt week-end, că altfel am de lucru de nu-mi văd capul.

Am primit pozele cele noi, da' vechi de la conu' Angelin și repejor te-am verificat dacă le-ai înfipt pe blog. Le-ai! Bravo, așa viteză, da! Cetind textu' sub una din poze, apropo de o excursie în circuit împricinată, mi-am reamintit că în vara lu' '70 am fost și eu, împreuna cu colegi mai mici și mai mari, tot într-o excursie cu trenul, în circuit, dar cu un singur vagon de dormit. Și culmea, l-am avut însoțitor tot pe prof. Leu, dar însoțit de nevasta sa și ajutat, în supraveghera noastră, de un tovarăș bunic. 

Am avut traseul Brăila - București (o după amiază de vizite) - Craiova (o zi de vizite) - Turnu Severin (o excursie autocar la Herculane) - Timișoara (dimineață de vizite) - Arad (după amiază de vizite) - Sibiu (zi de vizite, cu plimbare Rășinari) - Brașov (dimineață de vizite) - Ploiești (după amiază și seară de vizite) - Brăila. 

În plimbarea asta, am plecat după o săptămână la mare cu Alin Finescu, la cort (Mamaia Nord), de unde m-am întors răcit beton-armat pe motiv de băi nocturne pe vânt și alte fapte "curajoase”. Așa că în circuitul cu trenul am plecat deja "amorsat", numai bun pentru curentul inevitabil de pe culoar, practicat cu înverșunare pentru îndepărtarea fumului de la țigări. Sa nu uităm că, deși dl. Leu știa că fumăm, acest "sport" era totuși interzis. 

Din această plimbare îmi amintesc prea puține "obiective turistice" vizitate, și asta pentru că în timpului drumului nocturn spre Craiova, m-am înamorat pipă, lulea sau cum vrei, de o jună promovată într-a zecea, co-excursionistă și co-legă. Cum puteam eu să pierd eu vremea cu fleacuri de tipul "casa memorială Octavian Goga" sau "muzeul Bruckenthal" când era "dânsa", cu cosițe blonde și buzisoare roșii, exact acolo, lângă mine? A fost minunat, dar s-a terminat prost. Întorși la Brăila, evident că ne-am "separat", iar eu m-am ales pe termen mediu (o săptămână) cu un tratament dur cu Penicilină și Streptomicină, făcut cu dușmănie direct în cur, cu ace din alea minunate de min. 10 cm., înfipte până la rădăcină. Indiferent de final, regret că nu am și eu poze de atunci. Pe vremea aia, un aparat foto era totuși o raritate și nu se încredința prea ușor. Mi-au rămas doar "pozele" din memorie. Bune și alea...

Sper că nu te-am plictisit prea tare cu povestica mea. Partea cea mai proastă este că, în afară de "dânsa" (evident că am uitat cum o chema, dar am notat pe undeva numele ei) și de dl. Leu, nu-mi mai amintesc de alți tovarăși de drum. Dacă și-o mai aminti cineva de acea vară, poate prin colaborare să apară și alte amănunte interesante.

Închei aici și-ti urez o nouă săptămână fructuoasă și zemoasă. Să fii sănătos, norocos și voios,

Jannin  

Bătrâne, 

textul e excelent! Nu ştiu unde, da' tare l-aş publica..., da' numa' cu acceptu' lu' matale! Probabil pe CINCI... Aştept acceptul sau... dimpotrivă

Prieteneşti urări de bine şi de... rezistenţă,

Toni 

P.S. Dragul meu, sigur n-am fost în excursia asta, așa că nu pot adăuga nici un amănunt mai mult sau mai puțin revelator... Da', vorba ta!, poate-și amintește cineva... Ș-apăi, cu o zână alături, cu părul ca paiul și gura ca fraga, cine mai are timp de... „obiective”?... Să fim serioși!

"De cal", "adică "of horse" - sau parcă se zice altcumva... Dă-i bice amice, poate apare un fost partener de drumeție și mă ajută la desțelenirea memoriei mele prea puțin exersate pe strada anilor '70. Nu mă tem de nimic pentru că nu-i nici o minciunică în toată tărășenia. Poate o citeste și ...Mariana? sau parcă Viorica?... Nu știu, oricum era blondă natur (că la Nr.3 nu ținea cu vocseluri pe atunci) și foarte, foarte frumoasă; cel puțin în săptămâna aia cu excursia așa era.

Sănătate, noroc și alte alea, alea potrivite la așa urare. Clinck, clinck!

Jannin  

Tonache, scumpete rară și mustăcioasă,

Bag seamă că în ultima vreme funcționezi "pe motorină", că tare te-ai lenevit. M-am băgat și pe cele bloage și văd că stau și dânsele înțepenite. Acu', că tocma' trecu' și bacu', veniră căldurile cele mari, așa că te-ai tras la o umbroacă îmbietoare la nănici buni și odihnitori la ochișori... Radiosu' s-a declarat în CO pentru niște zile, așa că iată-mă solo pe portativ. Numai când încep să gândesc la ceva concediu și mă ia cu vârtejuri la creierașii capului. N-am cum, dar deloc. Dacă o vrea proiectul ăsta de l-am început să se lase terminat, poate peste fo' două săptămâni să apară ceva speranțe. Până atunci singura alinare este aerul condiționat de-mi suflă tangent la "poieniță".  Săptămâna trecută am vorbit la telefon, așa, "de control", cu câțiva colegi; Niță Golea, Tomi Stănescu, Florin Ciocârlan, Adi Căldăraru, Nicu Badiu, Iulia Mircea, Doina Oprea și Cornelia Florescu, cea de curând re-re-regăsită. În general, situatia este OK peste tot. Săptămâna asta am să Încerc către alte zări...

Dă-mi semne despre tine. Sănătate și toate cele bune,

Jannin

Boierule,
imediat apare CINCI! Încă nu ştiu ce (epistolă) postez prima oară..., cât despre lenevire..., "te rog, Doamne, să ne ierţi,/ De vei vrea...", eu lucru, cum spuneam, şi pe orizontală, aşa cum e şi cu fostu' Epistolar, actual(???) CINCI. D'aia nu se vede... Încolo, fac multe, importante şi costisitoare, da' nu e de scris despre aste chestii acilea... Deştept fiind, poţi ghici din postarea Ştii ce-mi place?..., la final!...

Vezi, bag samă că eu sunt ceva mai rupt de grup..., noroc cu bloagele..., aşa că doar cu Milica şi cu voi doi ce mă mai conversez... Mari Vasile nu mi-a răspuns la mail, deşi ziceam că suntem prieteni, aşa că n-am mai încercat nici cu însorita Elada...

Toate cel bune, io-s pă fază, bătrâne!

Ave!

Toni

... da' voi de când n-ați mai trecut pe la toți copiii voștri? Bagabonților...

Cher Jannin,

cineva care stă toată zâulica-n casă din motive irefutabile (nu contează natura lor!...) nu e bagabont, cel mult, un cui bont... N-am evenimente deosebite, băiete... Ceva cărți (te doare capu' dacă afli cât de variate-s ca tematică!...), cotidianul (la propriu) Click!, ceva despre Cronica Akusha, despre arhanghelul Uriel..., bashk ceva agrementat cu alămâie!... Casnice, băiete, casnice!... Poate ai tu parte de vaca' mult dorită!

Hai, Pa, Pa,

Toni 

Bună dimineața, ziua, seara!

Deșteptarea, fratii mei, că tare v-ați muiat. Ce ați pățit? Nu v-am mai cetit slova de he he, am și uitat de când... Hai de bine faceți și puneți căștile pe cele pavilioane sau băgați computatorul biologic și personal între boxe, dați volumul la maxim și ascultați, măi dragilor, din alea neauzite. Dacă nici așa nu vă deșteptați, v-am pierdut! Neeeh, n-aveți cum, că doar sunteți și voi făcuți tot din cărniță și nici nu sunteți proaspăt operați la coloană, ca să fiți legați de scândură. Hai și băgați mare și mai ciripiți câte ceva. Sănătate,

Jannin

Jane,

1. Excelent cântecelu', conașule ! Mulțam fain!

2. Îți mai aduci aminte cum suna Imnul R.P.Române? Te slăvim, Romanie!... A fost compus de... tov. Matei Socor iar versurile au fost scrise de Eugen Frunză.

3. Ai pus ceva căldură la borcan, la murat..., să ai pentru la iarnă? (chestia asta-i valabila zilele astea, se pare , și pentru brașoveni)

4. Ceva concediu pentru Mamaia nu primeste și capu' fam. Nicolau?

5. Să trăiești și să fii sănătos și tu și conu' Tonache!

Angelin

Tonacheee!

Dupa căldurile care au străbătut orasul tău zilele astea, cum o mai duci? Ți-ai făcut ceva provizii pentru iarnă?

Nu te-ngrijora, trece... și-n doua luni vei sări direct la palton.

Cu bine și cu sănătate,

Angelin

Dragul meu,

nu-mi fac probleme! Suport la fel de greu și căldurile astea imposibile pentru Brașov, dar și iernile care, uneori, sunt mai nasoale decât cele de... Brăila! Așa că... vorba țiganului: „Numa' vântu' să nu bată!..."

Sănătate și bucurii!

Toni
Hai 'neatza! Deci ați prins adiere la gâlci...  Foarte bine și frumos!
Și ca să fie treaba oablă, când ziceți să nu bată vântu'? Iarna sau... sau și... și... Fiți limpezi, dragilor, să priceapă și cetitorul.
Și până vă clătiți voi gândurile, hai fuguța cu căputzurile ălea deshtepte între megafoane, băgați MARE și treceți la desfundatu' urechilor. Și pentru ca efectu' să fie ca lumea, lăsați-l pe văru' Tomitză la urmă. Da' numa să nu uitați de vânt... "Desfundare" plăcută!

Toate cele bune,

Jannin

*

Iaca si un comentariu!
.....ti-ar tigarea de ras! Auzi soro: dupa splendoare de cutremur, in loc sa-si potoleasca nevasta, dom p'sor se spurca la duhan! Are mare dreptate nevasta cand zice ca-i groasa treaba cu zgaltaiala tectonica! O spun multi avizati, o spun si eu care am fost nevoit sa particip la punerea multor rusinoase "buline rosii" pe cladiri ce mai stau in picioare doar printr-un fel de miracol, un soi de anti-gravitatie. Dupa ce va veni ALA MARE sa te tii dezbateri televizate! Sa vezi atunci meciuri si arbitraje trucate! Multi, foarte multi din pacate nu vor mai vedea nimic pentru ca sub moloz este intuneric!
Cu adanc respect si tuse rasunatoare,
Jannin Nicolau

Barosane, ești formidabil! M-ai făcut să râd cu lăcrimi (sic!), ca pe unul venit de la Brăila, unde cutremurele erau ceva mai dese decât în restul scumpei noastre patrii.

Nevastă-mea l-a simțit, cum se cuvine, ca pe un cutremur, eu, mai altfel, doar ca zgomot, dar zgomot!... Asta e! Și eu, cu duhanul, am mai stat vreo oră, ea, cu zgâlțâiala, s-a reculcat fără probleme!

Cât despre ce-mi spui în a doua parte a epistoliei, tot respectul și cuvenitul fior pe șira spinării... Am trăit cutremurul la Iași, la ultimul etaj al Universității, și apoi i-am văzut (încă!) urmările în București, la repartiție, în 1979!

Cu drag,

AN