Viața-i viață...

... și ce aflu eu în binecuvântata zi de azi?...
Că maestrul Radu Beligan a împlinit venerabila vârstă de nouăzeci și cinci de ani! Doamne!, de când am făcut ochi spre cultură, în toate formele ei de manifestare, l-am avut cumva alături pe acest inegalabil actor și OM. Mi s-a părut rece, mi s-a părut prea reflexiv..., mi s-a părut cald, apropiat sufletului meu, mi-a părut un părinte, un dascăl... Nu l-am văzut niciodată un mare actor de comedie, chiar dacă a jucat foarte bine și astfel de roluri, începând cu neuitatul Rică din Noaptea lui Caragiale... Poate că vocea inconfundabilă nu (mai) e, de-o vreme, potrivită comediei... Ultima dată, pe viu, l-am văzut în Numele trandafirului - a fost extraordinar, adică la fel ca-ntotdeauna!!! La mulți ani și sănătate, Maestre!
Apoi, am aflat că la București mi s-a născut (încă) o nepoțică, pre numele ei Amelia-Nicoleta și mi-s fericit tare pentru că ea și măicuța ei, Arina, sunt sănătoase, iar Vali, o bunicuță fericită. Și Costi, bănuiesc, un bunic la fel de în al nouălea cer. Aflu că a primit nota zece la naștere la naștere!!! Să ai parte de o viață de aceeași notă, Amelia!
Și aceste lucruri minunate s-au petrecut de ziua dragei mele nepoate, Anna-Maria, Anuța mea!... Bucuria de a-ți adresa cele cuvenite s-a împletit cu aceea de a-ți transmite noutățile coincidente, pentru că, pentru mine, a fost, mai întâi, ziua ta, Anuță!... și câte-aș avea de tăinuit pe tema asta, cu tine, despre tine..., dar nu aici! LA MULȚI ANI!, draga mea, și naștere ușoară! Abia aștept să vă văd pe tine și pe Antonia-Maria, sănătoase și pline de viață!