Eram aricios...

Eram aricios şi cooperant cu ambele tabere. Trece, cum trece tot! Mă opresc deocamdată..., poate voi relua firul... 
Textul acesta nu l-am aflat într'ale mele postări..., cred că a fost un simplu bruion... și, totuși, apare ca ultim text postat... E clar, nu mă pricep la scule d'astea dăștepte, dar încerc „să mă descurc” (horribile dictu, cf. Constantin Noica). Culmea, abia postai o chestie drăguță legată de cele 18000 de vizualizări ale blogului! Și eram optimist...
„Aricios” (îmi place cuvântul!) sunt dintotdeauna, pentru că nu pot să accept orice... ofertă fără a o evalua („rumega”) în tihnă: sunt atâtea frumoase, optimiste și găunoase, chiar otrăvite... Timeo Danaos et dona ferrentes... Câți ca mine (rău și de... necitit pentru tine, cititor elevat și supra!), au avut parte de mici și groaznic de adânci leziuni!...
„Cooperant” - da! Pentru că mereu am căutat calea de înțelegere, de bun mers pe mai departe; e drept, în felul meu smucit, dar mereu deschis: eu întind mâna, dar cine e gata să o strângă cinstit? 
Se pare că, precum taurul spaniol (mă rog, și hispano-american!), am văzut roșu în fața ochilor și-am hotărât subit să renunț la text..., dar calculatorul l-a reținut, așa că am simțit nevoia să îmbârlig aceste cuvinte. 
Încolo, sunt un om fericit că trăiește în dulcea noastră patrie, că e diriginte la clasa a noua F (care în nici într-un caz nu e F , din păcate și nefericire...), că nu privește la televizor, nu citește presă, nu întocmește portofolii pentru cursuri făcute pentru credite... Ce mai! sunt grozav și unic!..., să trăiesc!!! (cine-a zis/scris prostia asta??, n-o recunosc!).
PUNCT.