Constat, acum şi de departe..., că năstruşnica idee a "strigării" CATALOGULUI a fost inspirată, iertată-mi fie lipsa proverbială de modestie: o întreagă regie a pregătit apariţia celei mai vizitate şi mai controversate postări de pe acest blog. Entuziasmul a fost reciproc şi a dus (şi) la excese, din păcate... Sigur, ştiu că supa reîncălzită..., dar cred că nu va trece mult şu nostalgicii, curioşii vor poposi pe CATALOG, cred că e inevitabil!... Cum spuneam şi altădată, o vorbă despre tine, bună sau... nepotrivită, generează amintiri, şi omul are nevoie de aduceri aminte!
Am recitit texte de acolo, şi (iar???) am constatat că-s bine şi inspirat scrise acele crochiuri, că surprind ceea ce merită să fie reţinut din personalitatea foştilor mei elevi (copii, mereu!) şi bănuiesc că, în timp, CATALOGUL va reveni în topul celor mai căutate postări de pe acest atipic şi, inexplicabil, de (mulţumitor) succes blog. Da, sunt şi azi mândru de iniţiativă, chiar dacă...
Dorul va fi de partea postării mele, îndelung gândite şi... simţite! Iar renaşterea ei (anunţată de noul titlu, al repostării) se va întâmpla începând de azi, mâine... Cred cu toată convingerea!!!
„Nu spera și nu ai teamă...”
RăspundețiȘtergere„Iar noi locului ne ținem,
Cum am fost, așa rămânem.”
Și, mai ales, nu voi interzice intrarea celor care doresc să-mi citească gândurile. Sunt (și) pentru mine, dar, fiind vorba de un blog, sunt și publice. Cu drag, pentru toți care vor să păstreze legătura cu mine, drumețul neobosit (nici măcar) de moarte...