„...să-mi alinți, / Brună fecioară a păcii adânci și cuminți, / Tropotul lung și mereu al galopului meu.” (Nicolae Labiș) „Caminante, son tus huellas / el camino y nada más; / Caminante, no hay camino, / se hace camino al andar. / Al andar se hace el camino, / y al volver la vista atrás / se ve la senda que nunca / se ha de volver a pisar. / Caminante no hay camino / sino estelas en la mar." (Antonio Machado)
vineri, 12 aprilie 2013
Un uimit..., un ruşinat...
Cu mult timp în urmă, până s-o întâlnesc pe zâna Ştefirox, am reprodus aici un strigăt supărat cu titlul "Şi toate nenorocirile minţii tale se vor abate asupra ta." - era mottoul pe care Paul şi-l încrustase pe prima pagină a carnetului care conţinea versurile sale (de fapt, un vers dintr-un poem). Apoi, întrucât am deschis Anluminura, - pe care, din păcate, am cam neglijat-o...-, am repostat acea lucrare, cu gândul că, fiind dedicată lui Paul Grigore, va avea mai multă audienţă. N-a fost să fie. Până acum câteva zile, ecourile erau modeste, şi pe Itinerant şi pe Anluminura..., deodată - năvală pe o postare "prăfuită"! D'aia mi-e ruşine, d'aia sunt uimit!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu