"Cântec de nucă verde" - Geo Dumitrescu (de fapt, cântec de lebădă..., nu vei mai afla aşa ceva acilea...)

Văzând cât de mult apreciezi poezia de calitate, m-am gândit, dragă internautule, să adaug această jucăuş-minunată poezie de tinereţe a marelui poet GEO DUMITRESCU. Sper să te surprindă plăcut.

Şi foaie verde trei lămâi,
"Rămâi, o, nu pleca, rămâi..."
Cântam, cu zarea căpătâi,
Nepăsătoarelor statui -
Eram şcolar, erau dudui,
Eram un cal cu şaua-n spate,
Cu semne de celebritate,
Iubeam iubite adecvate
Pe doi trei poli şi jumătate. 

Şi iarăşi verde, trei lămâi,
Iubire fragedă dintâi -
Era de Sfânta Filofteea
Când mă-nvăţarăţi fapta-aceea -
Ce-o face omul cu femeia,
Căci vouă vă eram frumos
Şi de-a călare şi pe jos,
O, fete vechi, cu pulpe groase,
Nemijlocite şi frumoase... 

Şi foaie verde şi-un pistil,
Mirări de tânăr imbecil -
Cu ochii mari pe sub nombril,
Plecam înalt şi lat în spete -
În triviale menuete
Cântând spre Maica Preacurvită -
O, du-ne iarăşi în ispită,
Înfrigurata stalactită! 

Şi diridam şi alelei,
Negustorite oase,
Fiţi binecuvântate-n trei
Şi răsplătite-n şase,
Voi, neuitatele femei,
O, preafrumoasele femei
Din ultimele clase!