vineri, 4 mai 2012

DE RĂU!!!

 Azi, chiar am o bucurie!!
Aflu chiar acum (08:30), de pe Antena 3, că statuile de la Universitate revin, una câte una, la locul lor menit din... veac!
Fie şi bucureştean doar de ocazie, nu pot să nu mă bucur că aceste simboluri ale culturii şi civilizaţiei româneşti vor bucura, vor intriga, vor... ochii şi mintea celor ce se perindă prin centrul capitalei. Cine s-ar fi dus numai pentru asta în parcul Izvor??
Statuile lui Spiru Haret, Gheorghe Lazăr, Mihai Viteazul şi Heliade Rădulescu vor fi readuse la UNIVERSITATE heliade ghimpele1 630x401
Ion Heliade Rădulescu
Gheorghe Lazăr
Trecător la pas ori cu maşina prin piaţă, aveam senzaţia că-i goală, că-i o femeie surprinsă într-un moment de jenantă intimitate, doar că momentul a devenit... ditai bucata de timp. Piaţa fără statui era alta, nefirească, dintr-un alt film, cum ar spune pruncii contemporani. Nici măcar celebrul ceas nu-şi mai afla hazul şi locul, dacă îndrăgostitul nu-şi mai putea arunca privirile pline de reproş sau nerăbdare (pentru întârzierea celuilalt/celeilalte) asupra fermului Spiru Haret, demnului de atenţie Ghoerghe Lazăr sau a enigmaticului Heliade... Oameni de cultură, oameni ai şcolii - toţi trei! Cu activitate memorabilă, esenţială, aş zice, pentru cultivarea spiritului românesc.
Mihai Viteazul
Apoi legendele! Se zice că, în timp ce-şi preda cursurile, ctitorul criticii literare româneşti îşi arunca privirile pe geam, îl ţintea cu arătătorul mâinii drepte pe Eliade, cel uşor aplecat spre înainte, parcă-ntr-o reverenţă, şi le spunea studenţilor: "Vedeţi? toată viaţa a stat aşa, cu mâna-ntinsă..." Nu ştiu de ce, dar Titu Maiorescu nu l-a agreat niciodată pe autorul "Zburătorului"... Poate de aceea îi reproşa lui Eminescu aorece laude exagerate din "Epigonii"... Dar cred că Eminescu avea dreptate, Heliade avea nebunia geniului, era de vocaţie universală şi, de aceea, capabil de idei şi atitudini exagerate, poate chiar prea exagerate... Dar Cantemir?, dar Hasdeu?, dar însuşi Eminescu?..., nu toţi au spart, cu succes sau..., bariere imposibil de trecut până la ei?                                                            
Nu întâmplător am omis din enumeraţia iniţială statua lui Mihai Bravu, celebră nu doar pentru simbolul întruchipat, ci pentru asocierea dintre ea (soclul ei!...) şi unul dintre eroii marelui I.L.Caragiale, Coriolan Drăgănescu, aprig şi ca student luptând pentru libertăţile poporului, şi ca prefect, apărându-le cetăţenilor... liniştea. O, "Tempora"!!... Pe mine, statuia eroului de la Călugăreni mă intriga (de-acum, mă intrigă din nou!...) din cuza nepotrivirii cu celelalte trei, toate cam de aceleaşi dimensiuni, de aceeaşi culoare şi (cam) în aceeaşi poziţie. Chiar şi soclurile par a avea cam acelaşi concept creator. În schimb, Mihai Viteazul - întruchipat călare, salutând triumfal cu celebra-i bardă înălţată spre cer şi, deci, cu o atitudine războinică, de dimensiuni ceva mai modeste (ar fi ocupat prea mult spaţiu dacă se păstrau dimensiunile celorlalţi...) şi cu un soclu, mai "lucrat", cumva baroc... face notă discordantă. De câte ori pașii mă purtau (mă vor purta, poate...) prin preajmă, în drum spre (sau de la) librăria „Sadoveanu”, îl privem cu ochii minții pe vajnicul student și auzeam parcă zgomotul sacadat al oamenilor de ordine trimiși de prefectul... iubitor de liniște și pace instaurate, la nevoie, cu bastoane (oare tot de cauciuc erau și pe vremea lui nenea Iancu?). Gânduri. Jocuri ale imaginației. 
Spiru Haret
Mă bucur pentru că Piaţa Universităţii recapătă (cât se - mai - poate) vechea înfăţişare.
Mă bucur că mari spirite ale acestui popor (nerecunoscător) se-ntorc spre a ne aduce amine ce avem de făcut.
Mă bucur de revenirea la normalitate într-o vreme în care pofta de câştig, de luare cu japca, de distrugere a vechiului pentru plasarea unor megalomane kitsch-uri de sticlă reflectorizantă fumurie şi de metal în care se vor afla birouri, se vor afla mall-uri, super-(hiper-, mega-) market-uri calcă senin peste vestigii, clamând nevoia de modernizare, de europenizare, de...
Ce-a devenit Centrul Vechi?... (răspuns: încă n-am fost să văd!...)  
Oricum, azi am o bucurie, s-au reîntors statuile în piaţă... Şi, în vremurile noastre, ăsta e lucru mare!!!
P.S. Scuzele mele, stimabile! Am vrut să văd dacă-i adevărat că haina-l face pe om și... titlul vinde ziarul!!!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu