Eu deja sunt
obișnuită cu zborurile, însă pentru doamna C. era ceva cu totul nou, așa că îi
era puțin frică. În general, când zbori cu avionul, celea mai grele părți sunt
decolarea și aterizarea. Am trecut bine peste primul zbor, ba la următoarele chiar începuse să îi placă. Deci după 2 ore am ajuns în Amsterdam, prima oprire. Aici
am petrecut o oră și jumătate, timp în care am făcut niște cumpărături.
Cu vreo 2 ore înainte de
aterizare, se aprind luminile, se trezește lumea și se servește a doua masă.
Apoi pe la 2 după amiază, ora locală (5 ore diferență între China și România), am
aterizat în Shenyang, a doua oprire undeva, în nord-estul Chinei. Aici am mai
petrecut încă o oră, după care ne-am urcat în ultimul avion, cel spre Qingdao.
Acest zbor a mai durat încă 2 ore, după care, în final, am ajuns în orașul cu
pricina.
27 iulie 2012, 10:21
*
Extraordinară ca-ntotdeauna,
draga mea Eliza! Nici nu mă așteptam la o așa de rapidă luare de contact! Cred
că-ți dai seama: bucurie fără seamăn! Am citit cu interes cele scrise de tine
și legate de zbor, mai ales că eu... încă nu...
Pe de altă parte, spiritul tău pragmatic se simte și-n scris: nu-ți bați capul cu prea multe amănunte - esențialul contează. Da! dar eu aștept, din viața ta cotidiană, tocmai elementele inedite, picante, insolite... Nu-i așa că le vei selecta?
Cred că o zi, două ceasornicul tău biologic e bulversat... Am dreptate sau nu? Ba la Vest, ba la Est... Nebunie curată! Și încă o chestie care mi se pare amuzantă: din punctul de vedere al României, tu ai ajuns azi-ieri la dstinație... Așa-i?... Altă nebunie! Pe de altă parte, în Brașov noi ne topim în continuare!... Ieri, adică vineri au fost câteva chiuituri (tunete și fulgere!!)..., dar atât: alarmă falsă... Dar, după cum poți constata, Ioana a descoperit postarea și a scris, spre marea mea încântare. N-am a-ți da, deocamdată alte vești, le-aștept pe-ale tale (cu poze cu tot!...), care, oricum, vor fi absolut noi pentru mine! Cu drag!
*
3 august 2012, 07:38
*
Chiar mă gândeam că ai cam tăcut de-o vreme... Rugămintea, draga mea, era mai degrabă o sugestie... Putem discuta despre orice altceva, când "îţi arde măseaua"!, chestia cu realităţile cotidiene ale Chinei mă interesează (şi cred că nu numai pe mine!...) prin ineditul lor, prin faptul că le bănuiesc altfel decât cele de prin Europa!... D. ex., ce m-aş face eu acolo?, de vreme ce mie mi-e foame, seara, abia pe la 10... Cât despre aşteptările tale legate de numărul de stele ale hotelului, m-am lămurit din poze!!! Eşti pretenţioasă (sau cunoscătoare...)!
Aştept continuarea! Aici, secetă şi caniculă...
*
4 august, prima zi în Xi`an. Ne-am trezit de dimineață, am
luat micul dejun și am plecat împreună cu un ghid să vizităm.
Primul obiectiv, un parc foarte mare în centrul căruia se află un turn (“Goose tower”) vechi de 1300 de ani. A fost construit pe timpul dinastiei Tang, din cărămizi făcute de mână. Pe fiecare cărămidă s-a scris numele celui care a făcut-o, iar dacă era făcută greșit… lucrătorul era omorât. În același parc se află și cea mai mare fântână muzicală din China, 20 000 metri pătrați.
Destinația numărul 2, o fabrică de mătase. Acolo am văzut cum se fac eșarfele, cum se pictează și, de asemenea, cum se realizează covoarele și carpetele de mătase. Apoi am mers la fabrica de teracotă… unde se realizează diferite statui și forme, precum cele de la „Armata de teracotă”.
Evident, a urmat Mausoleul lui Qin Shi Huang, cel ce a unit China în secolul 3 Î.H. Aici, în 1979, un țăran, care dorea sa sape pentru apă…, a descoperit armata de teracotă care “păzea” mormântul Împăratului. În ziua de azi s-au scos, după săpături, 7500 de soldați și cai cu căruțe…, toate din teracotă. Ca suprafață totală, mausoleul avea 56 de kilometri pătrați, în centru aflându-se mormântul său. Acesta este cel mai mare Împărat din istoria Chinei, nu doar pentru unificare, dar și pentru contruirea zidului, stabilirea limbii, și a monezii. Însă, cum totdeauna trebuie să existe un echilibru…, el este cunoscut și ca fiind cel mai crud dintre Împărați… La vremea aceea, o treime din populație, adică în afară de copii, femei și bătrâni, era forțată să lucreze pentru ridicarea zidului și la construcția mausoleului. Construcția mausoleului a durat 46 de ani, adică aproape toată viața Împăratului. Pentru păstrarea secretă a locației… toți muncitorii ce au lucrat la acest mausoleu au fost înmormântați de vii. Soldații sculptați au fost realizați dupa modele vii, oamenii fiind aleși cu atenție pentru ca toți să aibă o înălțime peste 1,80 (deși chinezii sunt micuți, s-au găsit destule modele peste 1,80). Așadar, fiecare statuie este unicat. Nici o față nu seamănă cu alta. Datorită cruzimii Împăratului, după moartea sa, lumea a dat foc mausoleului, distrugându-se în mare parte. Astăzi toti soldații și caii de teracotă au fost găsiți bucăți, iar arheologii încearcă să le pună înapoi, ajungând momentan la 7000 de statui reconstituite, asta în timp de 30 de ani. Trebuie să recunosc că peisajul te lasă fără suflu. Nici nu pot să îmi imaginez câtă muncă depun arheologii să asambleze totul.
Seara, ne-am întors la fântână, să vedem jocul de lumini pe muzică. (To be continued…).
5 august, a doua zi în Xi`an. Pentru ziua aceasta nu am prea multe de povestit. Am fost la Muzeul de istorie din oraș și am vizitat zidul orașului. La zid am primit un mic tur și ni s-a povestit despre Fengshui. Strict pentru dumneavoastra…, dragonul verde aduce sănătate și se poate așeza în orice cameră a casei, mai puțin bucătărie și baie, deoarece focul din bucătărie și apa din baie distrug fengshui-ul adus de jad. (To be continued…)
Primul obiectiv, un parc foarte mare în centrul căruia se află un turn (“Goose tower”) vechi de 1300 de ani. A fost construit pe timpul dinastiei Tang, din cărămizi făcute de mână. Pe fiecare cărămidă s-a scris numele celui care a făcut-o, iar dacă era făcută greșit… lucrătorul era omorât. În același parc se află și cea mai mare fântână muzicală din China, 20 000 metri pătrați.
Destinația numărul 2, o fabrică de mătase. Acolo am văzut cum se fac eșarfele, cum se pictează și, de asemenea, cum se realizează covoarele și carpetele de mătase. Apoi am mers la fabrica de teracotă… unde se realizează diferite statui și forme, precum cele de la „Armata de teracotă”.
Evident, a urmat Mausoleul lui Qin Shi Huang, cel ce a unit China în secolul 3 Î.H. Aici, în 1979, un țăran, care dorea sa sape pentru apă…, a descoperit armata de teracotă care “păzea” mormântul Împăratului. În ziua de azi s-au scos, după săpături, 7500 de soldați și cai cu căruțe…, toate din teracotă. Ca suprafață totală, mausoleul avea 56 de kilometri pătrați, în centru aflându-se mormântul său. Acesta este cel mai mare Împărat din istoria Chinei, nu doar pentru unificare, dar și pentru contruirea zidului, stabilirea limbii, și a monezii. Însă, cum totdeauna trebuie să existe un echilibru…, el este cunoscut și ca fiind cel mai crud dintre Împărați… La vremea aceea, o treime din populație, adică în afară de copii, femei și bătrâni, era forțată să lucreze pentru ridicarea zidului și la construcția mausoleului. Construcția mausoleului a durat 46 de ani, adică aproape toată viața Împăratului. Pentru păstrarea secretă a locației… toți muncitorii ce au lucrat la acest mausoleu au fost înmormântați de vii. Soldații sculptați au fost realizați dupa modele vii, oamenii fiind aleși cu atenție pentru ca toți să aibă o înălțime peste 1,80 (deși chinezii sunt micuți, s-au găsit destule modele peste 1,80). Așadar, fiecare statuie este unicat. Nici o față nu seamănă cu alta. Datorită cruzimii Împăratului, după moartea sa, lumea a dat foc mausoleului, distrugându-se în mare parte. Astăzi toti soldații și caii de teracotă au fost găsiți bucăți, iar arheologii încearcă să le pună înapoi, ajungând momentan la 7000 de statui reconstituite, asta în timp de 30 de ani. Trebuie să recunosc că peisajul te lasă fără suflu. Nici nu pot să îmi imaginez câtă muncă depun arheologii să asambleze totul.
Seara, ne-am întors la fântână, să vedem jocul de lumini pe muzică. (To be continued…).
5 august, a doua zi în Xi`an. Pentru ziua aceasta nu am prea multe de povestit. Am fost la Muzeul de istorie din oraș și am vizitat zidul orașului. La zid am primit un mic tur și ni s-a povestit despre Fengshui. Strict pentru dumneavoastra…, dragonul verde aduce sănătate și se poate așeza în orice cameră a casei, mai puțin bucătărie și baie, deoarece focul din bucătărie și apa din baie distrug fengshui-ul adus de jad. (To be continued…)
5 august 2012, 03:30
*
Încântătoare, Eliza mea! După cum observ și observați, și-a luat rolul în serios și ne plimbă printr-o regiune istorică despre care auzirăm ceva de pe la televizor..., nu de la un martor ocular. De aici, probabil, amănunte grozav de interesante. Mulțumesc, Eliza, voi posta fotografiile imediat ce apar!
*
Armata de teracotă - 1 |
Armata de teracotă - 2 |
Xi`an ziua întâi
Goose tower |
Fântâna muzicală - 2 |
Fântâna muzicală - 1 |
Fântâna muzicală - 3 |
Lotusul - simbolul floral al Chinei |
Xi`an ziua a doua
Soldat din jad |
Zidul orașului |
*
Oare s-a-ntâmplat ceva neplăcut, Eliza? Aştept cu nerăbdare şi îngrijorat un semn de la tine, dacă intri şi citeşti...
24 august 2012, 12:14
*
Nimic neplăcut, doar multe activităţi legate de dans şi puţin timp pentru scris. Dar promit că de îndată ce am ceva interesant de povestit o să vă scriu din nou. Până atunci vă doresc o zi frumoasă.
20 septembrie 2012, 04:17
*
Ufff!!! Mi s-a luat un bolovan de pe inimă! Aştept cu nerăbdare următoarea ta intervenţie şi te îmbrăţişez cu drag.
*
De asemenea, până mai aştern pe pagină noutăţi din China, povestiţi-mi dumneavoastră dacă cadouaşul dăruit de mine a avut ceva efect? Se spune că jadul verde aduce sănătate în cămin, dar, ca să aibă efect, trebuie ţinut departe de apă şi de foc, aşadar în orice cameră, mai puţin în baie şi bucătărie. Dacă este ţinut în dormitor, aduce şi nopţi mai liniştite.
20 septembrie 2012, 04:33
*
Ca operă de artă, efectul a fost uluitor, cum mă aşteptam, de altfel. Încolo, de ţinut, îl ţinem la loc de cinste... în sufragerie, unde, în calitate de... fumători, nu prea stăm... Aşa că nu ştiu să-ţi spun dacă vreunul dintre noi ne văităm mai puţin de durerile de prin cele oase. În orice caz, ne aduce multă linişte în suflet de câte ori îi stăm în preajmă. Evident, şi gândindu-ne le tine cu drag! Cred că e încercat varianta cu postatul în dormitor...
*
Şi tace Eliza..., şi tace...
*
Trec lunile, săptămânile, zilele... şi Eliza tot tace, deşi mesaje indirecte (vizitări - pe blog - din ţară şi din India, mess-ul etc.) îmi arată că fata mea este activă pe internet, şi-atunci, vin şi te-ntreb, Eliza, am greşit undeva cu ceva, sau... "condiţiile" nu-ţi mai permit continuarea dialogului început atât de promiţător... Oricum, mă afectează profund tăcerea care nu te caracterizează. Aştept un semn, nu justificări sau alte chestii... protocolare. Cu drag!
08. ian. 2013, 13:55
*
Oare nu mai intri pe-aici? Oare te-am supărat?
Aştept întruna să-mi scrii despre tine...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu